În mod tainic, privilegiul regelui Andrei al II-lea, care delimita teritoriul privilegial al saşilor (1224), menţionează locul ca fiind extrema sa de est. Arheologii au descoperit urme ale unei mici capele cu absidă semicirculară (la nord de nava centrală), pe care au datat-o în secolele XII-XIII, stârnind totodată un val de controverse, legat de constructorii ei: secuii ori saşii. Importanţa timpurie a locului, derivă însă în mod sigur din aceea a greavilor de acolo. Oricum, în secolul al XIII-lea s-a ridicat bazilica (cu hramul Sf. Nicolae), cu trei nave, cor alungit, închis semicircular şi tainice amenajări alăturate spre sud de faţada de vest. Tocmai felul cum au fost acelea tratate, cu elemente decorative, pare să ne împiedice a le vedea doar adăposturi de clopote. Decorul romanic răzbate puternic în timpanul tăiat în lobi, împreună cu şirul de capiteluri al portalului de vest (cu balauri), ferestre rotunde şi cu colonete mediane, frize, coloane angajate, pietre disparate, remontate. Interiorul bisericii deţine urme consistente de pictură murală din secolul al XIV-lea, de o valoare excepţională.
În secolul al XV-lea deţinătorii au adoptat una dintre cele mai insolite soluţii de fortificare a bisericii. În prelungirea exteriorului navelor s-a creat un bloc dreptunghiular, cu patru turnuri de colţuri. Din păcate, din aceste aranjamente nu au rezistat decât urmele din fundaţii. Demolarea a lovit şi vechile colaterale ale bazilicii romanice, şubrezindu-i întreaga rezistenţă şi implicând restaurări complicate.
Curtina „clasică”, acum la vedere, nu se deosebeşte prea mult de alte ansambluri biserici fortificate. Atât doar că dispune de şase turnuri, dintre care două, dinspre sud-est, cu muchie în ax. Aceasta le asigură şi datarea în a doua jumătate a secolului al XVI-lea ori cel mai târziu la începutul celui următor. Turnul de intrare, din vest, are un coridor acoperit, pentru a fi mai bine protejat. Din păcate, concentrarea restaurării pe biserică (începând din 1972, cu intermitenţe) nu a salvat starea degradării fortificaţiilor, aflate deja în mijlocul localităţii. Locuirea interioară, sugerată de urmele construcţiilor lipite curtinei şi descoperirea unor cahle de sobă, a fost înlesnită şi de prezenţa unei vechi fântâni.
sursa: rupeaturistica.ro